Să-nchid ochii şi să tac,
Pentru o zi, să nu fiu eu,
Să pot s-aleg, să mă prefac.
Habar n-ai tu ce simt acum
Pierdută-n gânduri efemere,
Dar nu mă mai întorc din drum,
Azi nu-ţi arăt a mea durere.
Habar n-ai tu la ce visez
Atunci când nu eşti lângă mine,
În mintea mea când te creez
Numai din lacrimi şi suspine.
Habar n-ai tu în câte gânduri
Din urmă-ncerc să te ajung,
Dar rătăcită printre rânduri,
Mă răzgândesc şi te alung.
Habar n-ai tu cât mi-e de bine
Când evadez în lumea mea,
Pentru o zi, să uit de tine,
Şi să îmi spun: "Nu sunt a ta!"
Frumos! Imi place masura versurilor :)
RăspundețiȘtergereMulţumesc. Mă aşteptam să spui "măsura" din fotografie :P
ȘtergereE cam ca la şcoală... dar am scris ce am simţit... ca întotdeauna! Am scris pentru un EL care probabil că oricum nu le citeşte. Nici nu ştiu dacă aş vrea...
:P Eh, daca am intrat pe blog, am intrat pentru cuvinte, right? :D
ȘtergereHiHi
RăspundețiȘtergereMie imi place si cealalta masura :)))
frumoasa, bv.
RăspundețiȘtergerefrumos... profund...
RăspundețiȘtergereSuperbe versurile ca si toate poeziile tale, pline de sensibilitate si profunzime.
RăspundețiȘtergereFelicitari!
Adeena :)
Mulţumesc. Le scriu doar atunci când simt că nu mai pot... sper să nu am prea multe.
ȘtergereHabar n-ai tu cât mi-e de bine
RăspundețiȘtergereCând evadez în lumea mea,
Foarte interesanta compozitia. Putin trista, dar suficient de adanca incat sa te faca sa te opresti din tot si sa te gandesti macat pentru cateva secunde numai la tine.
Mulţumesc. Asta simţeam atunci...
ȘtergereMi se pare ciudat acum, când privesc în urmă şi constat că, deşi nu a trecut atât de mult timp, nu mai simt la fel.
În niciun caz nu cred că aş mai spune "Habar n-ai tu cât mi-e de bine"...